Demarat de WWF România și Rewilding Europe în urmă cu 11 ani, proiectul de reintroducere a zimbrilor în Munții Țarcu se dovedește a fi un succes. În prezent, peste 200 de exemplare trăiesc liber în această zonă, contribuind la restaurarea ecosistemului.
După aproximativ două secole de absență, zimbrul a fost readus în Carpații Meridionali printr-un amplu proiect de repopulare cu această specie început în 2014 în Munții Țarcu, în vecinătatea comunei Armeniș. Intitulat „LIFE Bison”, proiectul implementat de WWF România și Rewilding Europe a avut drept obiectiv general stabilirea unei populații sălbatice de zimbri viabilă din punct de vedere demografic și genetic în Carpații Meridionali. Și, după 11 ani, spun reprezentanții celor două organizații, acest obiectiv a fost atins.
„Acum 11 ani, am reușit ceva ce părea aproape imposibil: reintroducerea zimbrilor în Munții Țarcu. Astăzi, peste 200 de exemplare trăiesc libere, exact cum au făcut-o strămoșii lor, explorând pădurile, pajiștile și peisajele spectaculoase ale Carpaților. Cu adevărat remarcabil este faptul că acești giganți blânzi nu depind de oameni pentru hrană – se descurcă singuri, semn că natura funcționează atunci când o lăsăm să respire”, au transmis reprezentanții WWF România.
În prezent, proiectul se află în faza de monitorizare constantă a populației de zimbri, prin colare GPS, activități pe teren și prin analize genetice realizate din probe non-invazive, scopul fiind acela de a înțelege mai bine impactul zimbrilor asupra ecosistemului și de a le asigura un viitor sănătos. „Prin colarea GPS, putem observa traseele pe care le urmează și modul în care explorează habitatele. În același timp, echipele noastre de rangeri sunt prezente permanent pe teren, analizând urmele și semnele activității zimbrilor, precum și prelevând probe biologice relevante pentru monitorizarea genetică”, explică specialiștii WWF. Aceștia precizează că unul dintre cele mai importante aspecte ale monitorizării genetice este evaluarea diversității genetice a populației de zimbri.
„O variabilitate genetică ridicată asigură o mai bună adaptabilitate a zimbrilor la schimbările de mediu și reduce riscul de apariție a afecțiunilor cauzate de consangvinizare. De asemenea, analiza ADN-ului permite identificarea indivizilor, oferind date precise despre structura și dinamica populației. Pentru a obține aceste informații esențiale, rangerii din proiect colectează probe non-invazive, precum păr sau fecale, pe care le trimit către laboratoare specializate. Analizând ADN-ul extras din probele de fecale, cercetătorii pot obține și date vitale despre dieta zimbrilor. Acest lucru ajută la o mai bună înțelegere a obiceiurilor alimentare și a impactului pe care aceștia îl au asupra habitatului lor natural. În același timp, monitorizarea genetică poate identifica din timp eventuale boli, contribuind astfel la prevenirea și gestionarea problemelor de sănătate în rândul populației”, au explicat specialiștii WWF. Până în prezent, două tranșe de mostre de fecale au fost trimise la Institutul Senckenberg, în funcție de rezultate urmând să fie trasate direcțiile viitoare de management în cadrul acestui proiect.
Pe parcursul proiectului LIFE with Bison, WWF România (Fondul Mondial pentru Natură) împreună cu partenerii de la Rewilding Romania, Rewilding Europe, WeWilder, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane, Primăria Armeniș, Primăria Cornereva și Primăria Teregova vor reloca în zona de proiect 40 de zimbri pentru a crește diversitatea genetică, vor implementa noi măsuri de coexistență și vor crea un grup de lucru care să dezvolte un plan național de acțiune pentru conservarea speciei.
