Premierul Ilie Bolojan a propus marți ca vârsta de pensionare a magistraților să fie de 65 de ani, iar pensia să fie maximum 70% din ultimul salariu net.
Diferența dintre pensiile speciale din justiție și cele ale românilor obișnuiți reprezintă ”o nedreptate socială”.
Premierul spune, într-o conferință de presă, că ar fi normal ca un om ajuns la maturitatea vârstei profesionale – 40-50 de ani – ”să poată pune această experiență în serviciul public”.
”Dacă îmbunătățim și calitatea legislației, cu siguranță vom avea o calitate a serviciului de justiție din România mult îmbunătățită”.
Bolojan a spus că în sistemul de justiție există trei probleme majore.
Prima e cea privind ieșirea la pensie prea repede. El a dat ca exemplu perioada în care a fost președinte interimar și a semnat decrete de pensionare ale magistraților, două treimi ieșind la pensie la 47- 48 – 49 de ani.
”E o vârstă foarte redusă, o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu”, a declarat premierul, adăugând că e și ”o problemă de sustenabilitate în anii următori”, deoarece nu mai sunt oameni cu experiență pe piața muncii, ”generațiile care vin sunt la jumătate față de cele care ies în pensie”.
În aceste condiții, Bolojan propune creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, iar vechimea crește la 35 de ani de la 25.
A doua problemă este valoarea pensiei la nivelul ultimului salariu: ”Nu există nicăieri o astfel de situație”.
El a spus că o pensie medie în justiție e de 24.000-25000 lei, în timp ce pensia medie normală e 500-600 euro.
Bolojan a făcut o analiză a pensiilor din statele membre UE. În unele state nu e nicio diferență între pensia unui magistrat și pensia normală, fiind preferat sistemul contributivității, în cele mai multe țări există o formulă care duce la 60-70% din câstigurile salariale nete din ultimii 4-5 ani.
Prin urmare, premierul propune ca pensia să fie maximum 70% din ultimul salariu net, deci nu 80% din brut, cum e azi.
Până la finalul săptămânii urmează să fie anunțat un calendar, în condițiile în care România are fonduri blocate din cauza lipsei de reforme în privința pensiilor speciale.
Există și o a treia problemă, dar ea va abordată în la toamnă, în urma unui dialog cu sistemul judiciar, și anume ”legi de salarizare interpretabile, neclare, forțate de multe ori în interpretarea lor”.